ImagineCu fiecare lacrimă, mă îndepărtez de tine, Copilărie!”   Costel Zagan

Mi-e dor sa mai alerg desculta pe ulita

Sa fur mancare de acasa sa facem pomana la,,tatal soarelui si mama ploii”ce ne placea acest joc..

Sa ies cu painea intr-o mana si branza in cealata doar sa iau pranzul cu copii de pe ulita mea

Mi-e dor sa fiu prima pe care o striga bunica seara,,haide acasa,te mai joci si maine”ce suparata eram,,,dar tot mi-e dor

Mi-e dor de toate jocurile copilariei,pe care incerc sa le retraiesc prin copilul meu dar nu mai e la fel…sentimentele sunt unice,dar altele…

Sa ma cert cu ei pe jucarii,chiar daca plangeam noi nu stiam sa tinem dusmanie,la poarta mea,a lui,a tuturor noi eram impreuna mereu

Mi-e dor sa iesim desculti ca ciupercile dupa ploaie si sa ne alerge bunicii cu incaltarile

Mi-e dor de ea,cea mai buna prietena a mea care imi tinea toate secretele

Mi-e dor de vecinii batrani li se umpleau sufletele  cand ne priveau jucandu-ne

Mi-e dor si de cel mai rautacios copil,care ma batea….dar eu il iubesc si acum

Va vad si acum pe multi dintre voi,dar mie imi este dor de voi…copii.Eu te chem in fiecare zi copilarie

Te chem in fiecare zi,Copilarie

6 gânduri despre „Te chem in fiecare zi,Copilarie

  • 7 februarie 2014 la 09:59
    Legătură permanentă

    Știi ce mă doare cel mai mult, poate mai mult decât lipsa acelor zile ? Faptul că, uitându-mă în jur, văd cum copiii din ziua de azi nu mai trăiesc nimic din ceea ce noi, odată, am avut la discreție. Sunt copii, nu au nicio vină, ar avea tot dreptul la o asemenea bogăție. Doar că adulții le refuză acest drept.

    Răspunde
    • 7 februarie 2014 la 10:04
      Legătură permanentă

      Stiu Dan ,iti impartasesc durerea.Ma uit la fiul meu cum nu poate merge descult pe pietre caci,,mamiiii ma gadila” ma uit cum nu vrea sa se joace cu mine de-a v-ati ascunselea,caci el prefera ,,doctorita plusica”si nu oricum ci pe laptop…ma intreb daca pentru el prima dragoste va fi importanta ,stii tu dragostea din copilarie…pacat.

      Răspunde
  • 7 februarie 2014 la 12:17
    Legătură permanentă

    Din pacate, copiii nu vor mai avea niciodata ceea ce am avut noi candva…Iar asta pentru ca nu mai au placerea de a se juca simplu, da a imparti putinul… Cand eram copil, iubeam zapada si stateam cu orele afara la bulgareala. Azi, copiii se adapostesc in malluri, pe la biliard, bowling, stau in casa pe facebook… Si mie mi-e dor de copilarie, de anii 90-2000…

    Răspunde
    • 7 februarie 2014 la 17:51
      Legătură permanentă

      si totusi…vreau sa cred ca nu este asa,,zdruncinata”copilaria lor.vreau sa cred ca si copilul meu va tanji dupa copilaria lui ca si mine..nu ma jucam in zapada,insa ma bucuram ca daca ninge vine mos craciun,altfel eram mintita ca nu are cu ce,decat cu sania…acum mos craciun la copii vine in avioane:))eu ma bucuram si de o portocala gasita sub perna…ei nu se bucura de nimic….asta este si eu stiu ca este in mare parte vina parintilor…mai ales noi astia ce am duso greu ,dorim sa le fie bn copiilor si uitam ca binele nu consta in mofturi.si vb aici inclusiv de mn,am facut multe greseli ptr a avea copilul meu ce nu am avut eu

      Răspunde

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: